Nu eram născut sau planificat atunci când se retrăgeau Maradona sau Cantona, ce să mai zic de Pele. Dar din (ne)fericire am văzut din fața televizorului câteva retrageri care m-au făcut să iubesc și mai mult fotbalul. Mă refer la retragerile lui Del Piero, Henry, Ronaldinho sau Gerrard. Însă parcă nimic nu se compară cu retragerea marelui Francesco. Copilul venit din tribună pentru a scrie istorie cu fiecare picătură de sudoare vărsată pentru AS Roma. Odată cu Totti ”moare” și ultimul gram de fotbal romantic rămas. A rezistat unor oferte la care alți fotbaliști doar visează și a pus pasiunea mai presus de bani. Se antrenează cu echipa dar și particular. Este un profesionist convins și un personaj care trebuie predat în manualele de istorie fotbalistică.

A fost băiatul unei singure echipe și nu a părut să regrete vreodată acest lucru. Au mai fost și alții care au încercat să facă la fel însă n-au reușit să reziste pe poziții. Gerrard, Iker sau Raul se confundă cu istoria echipelor pentru care și-au dat viața însă n-au reușit să facă ceea ce a reușit Francesco. Și anume să rămână la respectivul club până când sună ceasul iar ghetele trebuie agățate în cui.

Roma, o echipă care în maxim 2-3 ani o să piardă tot ceea ce o mai făcea unică. Totti nu mai e, nici De Rossi nu o să mai fie la un moment dat. Iar fanii echipei din capitală nu o să se simtă reprezentați de Dzeko sau Salah. Sunt sigur de acest lucru. Poate că merită și un stadion care să fie numai și numai pentru ei. Să se poată desfășura în voie acești fani superbi. Poate că vor și ei un stadion fără pistă pe care să nu mai fie nevoiți să-l împartă cu rivalii de la Lazio. Poate că trebuie să-și impună obiective mai mari. Sunt campioni în tribune dar de cele mai multe ori termină pe 2 sau 3 în campionat.

Mâine o planetă întreagă o să se oprească în loc. Puștiul cu suflet mare salută pentru ultima dată galeria și apoi pleacă la vestiare pentru a termina de scris ultima filă de istorie marca Francesco Totii. Din sezonul viitor, fiecare meci al Romei pe care o să-l văd o să fie ”ornat” cu o urmă de tristețe pentru că din peisaj a dispărut unicul și inegalabiul Totii. Omul care făcea față la orice club de pe planetă dar care a ales să rămână vedetă la el acasă.

Mulțumesc Francesco Totii pentru lecția de viață pe care mi-ai predat-o. Mulțumesc Francesco Totii pentru fotbalul unic pe care l-ai prestat. Îți mulțumesc că n-ai neglijat niciodată sportul care ți-a dat totul și pentru care ai dat la fel de mult. Îți mulțumesc pentru că ai văzut fotbalul așa cum nu o mai face nimeni. Dincolo de bani și de glorie de carton.

NO TOTTI NO PARTY!!!

Written by Casian

Numele meu este Casian Șoneriu. Sunt blogger, jurnalist online și om foarte pasionat de marketing și fotbal. Scriu pe blog despre principalele mele pasiuni și când am ocazia nu ezit să o fac chiar în același articol.

Leave a Comment

Scrie ceva